În anii 1970, activiștii puneau rădăcinile mișcării pentru interzicerea bateriilor în creșterea găinilor ouătoare. În anul 2025, Suedia devenea prima țară din lume care elimina complet aceste sisteme. Exemplul său a fost urmat de alte zeci de state, care au reușit deja să reducă considerabil producția bazată pe acest model de exploatare.

În România, această inițiativă a prins contur în 2017. Până în prezent, 41 de companii, printre care LIDL, Profi, Mega Image, Chopstix, Boromir, Luca, Ana Pan și Mesopotamia, și-au asumat public angajamentul de a renunța la ouăle provenite de la găini crescute în cuști (marcate cu cifra 3).
Pentru că progresele pentru bunăstarea găinilor ouătoare sunt evidente, mișcarea și-a îndreptat atenția și către puii crescuți pentru carne (broiler). Angajamentul European pentru Pui (European Chicken Commitment) își propune o misiune similară pentru puii crescuți pentru carne: tranziția către rase cu creștere lentă și asigurarea unor standarde de viață mai bune, bazate pe șase criterii esențiale de bunăstare.
În Uniunea Europeană, peste 90% din producție provine de la rase cu creștere rapidă, ținute în hale industriale masive, fără lumină naturală sau spațiu de mișcare.
Dar ce presupune, mai exact, acest angajament și care este rolul nostru, al consumatorilor, în această schimbare?
O promisiune, nu o certificare plătită
La fel ca Angajamentul Cage-free (pentru bunăstarea minimă găinilor ouătoare), Angajamentul European pentru Pui (pentru bunăstarea minimă a puilor), nu reprezintă un echivalent al etichetei „Free-range” sau „Organic” și nici nu nu este o certificare pe care o companie o poate cumpăra.
Angajamentul European pentru Pui reprezintă o asumare publică prin care companiile își iau responsabilitatea de a respecta nu doar legislația în vigoare, ci și de a implementa standarde suplimentare menite să asigure bunăstarea animalelor. Deși aceste cerințe depășesc cadrul legal existent, ele sunt considerate un prag minim de bunăstare pentru pui, incluzând aspecte esențiale precum selecția rasei și condițiile de creștere.
Dacă standardele „Free-range” indică o bunăstare ridicată, Angajamentul pentru bunăstarea minimă a puilor vizează eliminarea celor mai crunte practici din industria convențională.
Vorbim despre trecerea de la puii broiler, cu creștere accelerată, care tind să sufere de malformații din cauza ritmului nenatural de dezvoltare, către rase cu creștere lentă. Angajamentul prevede și mai mult spațiu de mișcare, acces la lumină naturală sau o metodă mai puțin dureroasă de sacrificare.
Nu „dacă”, ci „când”
Nu cu mult timp în urmă, ouăle marcate cu cifra 3 (provenite de la găini crescute în baterii) erau norma în majoritatea bucătăriilor profesionale. Astăzi, ele devin o raritate. Presiunea consumatorilor și evoluția standardelor europene au făcut ca marile lanțuri de retail și restaurantele de top să elimine complet aprovizionarea din astfel de ferme.
„Conversația atât la nivelul industriei, cât și la nivel legislativ s-a mutat de la dacă, la când,” spune Alex Suchy, Vicepreședintele Programelor de la The Humane League, una dintre cele mai puternice organizații neguvernamentale pentru bunăstarea animalelor din lume și unii dintre principalii noștri aliați. Tranziția către o lume în care găinile nu mai trăiesc în cuști nu e doar posibilă, ci inevitabilă.
Ne aflăm în pragul aceluiași fenomen în ceea ce privește puii crescuți pentru carne. Minimul legislativ actual permite densități și ritmuri de creștere care, deși legale, nu mai sunt considerate etice de către societatea civilă și comunitatea științifică. În anii următori, ne putem aștepta ca practicile actuale „standard” să fie interzise la nivel european, exact așa cum se va întâmpla cu bateriile pentru găini ouătoare.

Responsabilitatea companiilor: legal vs. etic
Industria HoReCa, în special segmentul care promite o experiență de calitate, are responsabilitatea de a fi cu un pas înaintea legislației. A te limita la „minimul legislativ” înseamnă, de multe ori, a accepta o formă de suferință animală care nu mai are loc într-o societate modernă.

Companiile care adoptă criteriile Angajamentului pentru bunăstarea minimă a puilor, precum acces la lumină naturală și folosirea unor rase cu creștere lentă oferă, pur și simplu, o garanție a decenței. Este o formă de respect față de animalele exploatate în fermele industriale și față de consumatorul care se așteaptă ca brandul său preferat să nu susțină practici industriale crude.
„Companiile care rămân în urmă au fost nevoite să se lupte pe o ofertă insuficientă, iar costurile lor totale au crescut ca urmare, alături de daunele de reputație ale brandului suferite pentru că au fost în centrul campaniilor de informare,” declară Alex Suchy, care a luat parte la cele mai importante campanii pentru bunăstarea animală din cadrul organizației internaționale The Humane League.
Bunăstarea animalelor nu este doar o obligație individuală, ci o responsabilitate colectivă care implică atât crescătorii, cât și actorii din lanțul de aprovizionare care aduc produsele pe piață. De la condițiile de creștere și îngrijire, până la procesare și distribuție, fiecare etapă influențează direct calitatea vieții animalelor și reflectă valorile societății în raport cu etica și sustenabilitatea.
Un parteneriat pentru viitor
„Pe de altă parte, am văzut că acele companii care au făcut prima mișcare au reușit să își securizeze aprovizionarea din timp, să stabilească o strategie clară de marketing și branding și au realizat o tranziție lină,” continuă Alex. Acele companii care aleg bunăstarea animalelor au beneficiat, în primul rând, de încrederea consumatorilor.
În acest proces de transformare, Asociația F.R.E.E. va rămâne un observator vigilent și activ. Vom continua să informăm publicul prin campanii de conștientizare, rapoarte obiective și, acolo unde dialogul eșuează o perioadă îndelungată, prin acțiuni de protest. Misiunea noastră este să ne asigurăm că niciun consumator nu rămâne neinformat și nicio companie nu profită de pe urma celor mai crunte practici din fermele industriale.
